Turma cea imprastiata este musai sa nu fie si ratacita
Asta e, actualitatea este caniculara pe teritoriul europei conglomerate.
Stiti dumneavoastra cati credinciosi ortodocsi romani umbla razna prin lume din motive de foame, suparare, dor de duca, dor de capatuiala? Multi, foarte multi, prea multi.
La acesti "multi" se gandesc cu aplecare teologica si gospodareste, capii BOR si mai cu spor, Capul Capetelor BOR ( va rog nu traduceti in italiana!), IPS Daniel. De fapt, IPsul glasuieste ceea ce un alt IPS a glasuit la "sugestia" unui IP a carui identitate nu o vom afla prea curand. Sa limpezesc un pic.
Decenii de-a randul, suflarea ortodoxa romana de peste granite, si-a cautat sprijin duhovnicesc fie pe langa preotii care inspirau har si probitate morala, fie pe langa slujitori ai Bisericii despre care se stia ca au aceleasi grele pacate ca si ei. Atasamentul parohial era determinat fie de motivatia nevoii de mantuire, fie de necesitatea unui sprijin material circumstantial, fie de indeplinirea sarcinii de penetrare a comunitatii romane de catre serviciile secrete. Pe scurt, evitandu-se sistematic, romanii au ales sa frecventeze adesea Biserici Ortodoxe in care se slujea in greaca, rusa si in limba tarii in care traiau. Acestia au devenit fideli ai acestor parohii, si-au botezat pruncii, s-au spovedit, au primit Sfanta Impartasanie si si-au inmormantat parintii in bisericile ortodoxe ale altor neamuri.
Am trait aceasta realitate si va asigur ca faptul de a-i auzi rostind sfintele rugaciuni in limba parintilor nostri, vazandu-i cum aseaza colivele spre sfintire la praznicele de pomenire cu lacrimi de dor de acasa, ascultandu-i cum se roaga pentru Tara, impresioneaza si trezeste adevarata iubire crestina in inimile credinciosilor si preotilor care i-au gazduit si acceptat ca frati in Biserica etniei lor.Valul de crestini ortodocsi revarst asupre Occidentului a impus necesitatea construirii de lacasuri de cult pentru etnicii rasariteni.
Cum o biserica nu se ridica doar cu rugaciuni fierbinti, drumul de la proiect la clopotnta a fos de regula dificil. Bani, aprobari locale, aprobari ministeriale, sedinte peste sedinte, suspiciuni, nervi, reprosuri, tevatura. Stim bine ca preoti romani si-au lasat viata, muncind fizic la ridicarea locasului de cult.
A fost si va mai fi dificil, reticentele cultelor locale fiind justificate uneori. Preotii numiti peste granite au acum ajutor din partea comunitatii romanilor cum nici nu visasera. Parca peste noapte bisericile romane s-au impodobit, luminat, sfintit. A fost bine. Bine pentru enoriasi, bine pentru tinerii preoti car fac inca cosmare, visndu-se pe drumul spre comuna Lanurile. Este bine pentru familiile lor, dar mai ales pentru copii acestora care vor pune, mai mult decat sigur, mana pe o bursa la Geneva sau la Saint Serge, pentru a avea dreptul sa iasa la pensie din parohia tatei. Toate-s bune.
BORul isi are reprezentani pe langa Comunitatea Europena, pe langa Nato...Da’ chiar asa, putina rezerva in amestecul cu Puterea lumii acesteia si cu facatorii de vrajba si razboaie, nu strica mai cu seama ca "reprezentantele" se afla pentru a face o gratiosa figuratie in fata "Organismelor" si nu pentru incercarea de a impune principiile ortodoxiei, in spatiul catolic.
Iata dara ca BORul, nemultumit de fluctuatiile parohiale ale populatiei ortodoxe romane, a emis in februarie 2010, APELUL LA UNITATE SI DEMNITATE ROMANA. Apelul a fost semnat de insusi Presedintele Sfantului Sinod al BOR, impreuna cu toti membrii sai.
In Apel se afirma ca a devenit DE NEJUSTIFICAT apartenenta credinciosilor romani la alte parohii. BORul regreta ca din motive multipe, unii dintre fratii nostri s-au indreptat spre alte jurisdictii ortodoxe, lucru ce nu mai trebuie sa fie scuzat! Uite-asa!
Deci, ortodoxul roman este un obiect executant, un numar care trebuie sa intareasca si sa justifice financiar existenta unei parohii. In scoala romaneasca de popi (multi ff-isti), vlastare ale preotilor fideli, insetati de un dor misionar la Torino sau Londra , au nevoie de enoriasi cu orice pret, chiar cu pretul smulgerii acestora sub afurisire din inima parohiei gazde. Intr-un fel se forteaza o despartire mai grava decat cea dintre doi mireni, stiut fiind ca Preotul care te cununa si iti boteaza copilul iti devine ruda spirituala. In tot cazul, in situatia credinciosului deceptionat de atitudinea si chiar ratacirile unui preot roman acesta nu se poate atasa altei parohii, fara acordul (binecuvantarea!) Bisericii Romane.
Trebuie sa stiti ca diaspora a reactionat dur la acest Apel, considerandu-se o imixtiune in viata spirituala a obstei ortodoxe romane, libera de a exersa cultul alaturi de preotul apreciat si admirat de enorias fie el roman, german, grec, ceh sau rus.
Cea mai impresionanta interventie este a Mitropolitului Serafim, al diocezei Germeniei, Europei centrale si septentrionale.
Aceste decizii au fost luate in cadrul intalnirii Comisiei interortodoxe din decembrie 2009 tinute la Centrul Patriarhatului Ecumenic Chambesy, sub presedintia Mitropolitului Ion de Pergam (Jean Ziziulas). Din partea Romaniei au participat Ciprian al Campinei si Viorel Ionut.
Studiul a inceput in anul 1993 iar Documentul elaborat prevede afirmarea autocefaliei unei entitati teritoriale, dupa ce este dat acceptul din partea Bisericii mame. In consens cu celelalte Biserici ortodoxe, Patriarhatul Ecumenic proclama autocefalia Bisericii in chestiune printr-o carta oficiala ( tomos) care este semnata de Patriarhul Ecumenic.
Preliminariile aceste decizii se situeaza deci cu mult timp inaintea numirii IPS Daniel in fruntea bisericii Romane dar ascultarea de care da dovada Sfintia Sa in fata Patriarhiei Ecumenice, ne pune serios pe ganduri. Nu am intalnit unire ferma in privinta atitudinii Bisericii in chestiuni grave de morala, dar unitatea de monolit se manifesta fara sovaire cand este vorba de impartirea cascavalului.
Cu monahi care te legitimeaza inaintea Slujbei Sfintei Liturghii si preoti care te vaneaza si afurisesc pe criterii teritoriale, este din ce in ce mai dificil sa iti croiesti drum spre Biserica Ortodoxa.
Intarirea ne vine de la Maica Domnului, dar o vedeti cumva in Sala de Conferinte Panortodoxe?
(surse : SOP- service orthodoxe de presse, France -, serviciul de presa al BOR si al Patriarhiei Greciei si Constantinopolului)
vlahofil